Inferno, adică traduceri ca dracu' (partea I)

Întotdeauna mi-au plăcut povestirile (până la nuvele) ceva mai mult decât romanele. Cred că e ceva legat de numărul de idei, de dezvoltarea rapidă într-un spațiu restrâns. Repede, așa, fără să pun pe hârtie o listă bine gândită, cred că într-un Top 5 aș avea două nuvele, două povestiri scurte, și un roman.
Așa că e normal că îmi plac mult și antologiile.
Lumea știe că îmi plac, așa că le primesc destul de des cadou.
Asta pentru că lor nu le e clar că nu mai vreau cărți în română.

Printre ultimele antologii primite e și Inferno, coordonată de Ellen Datlow, apărută la editura Nemira în 2011, în colecția Nautilus coordonată de Mihai-Dan Pavelescu. (Fără nicio legătura cu ultima realizare a lui Dan Brown.)

Așa cum antologiile sunt o secțiune printr-un gen la un moment dat, dacă sunt traduse de mai mulți traducători, pot funcționa și ca o secțiune prin modul de traducere la un moment dat.
Perfect!

Prima povestire, Pe șaua din spate (Riding Bitch) de K.W. Jeter, traducerea Ana-Veronica Mircea.

„Avea să stea la bar, o știa” (p. 14)

Adică ”He would sit at the bar, he knew it.” Cine folosește „o știa” așa? Exemplu clasic de Categoria 1 și 2.

„Avea s-o salte pe fata moartă de pe umăr ceva mai sus, echilibrând-o cu valul de bere de care-avea s-o ia cu sine.” [sic] (p. 15)

Asta e limba română? E cumva vorba de „valul de bere PE care-avea SĂ-L ia cu sine”? Parcă are un pic de sens și măcar sună a frază în limba română. Ar fi doar o greșeală de editare.

„Tipul tuns perie nici măcar nu-și ridică ochii de la țeava de eșapament a micii și lucioasei motociclete sport.” (p. 16)

„Tuns-Perie se apucă din nou să desfacă șuruburile bicicletei.”(p. 17)

Motocicleta s-a transformat în bicicletă. Pentru că pe pagina 16 era motorcycle, iar pe pagina 17 e bike. (Cat.4)

„Cu pungile lor maronii de băcănie” (p. 17)

Adică ”brown grocery bags.” Noi avem pungi maro la băcănii? De fapt, mai avem băcănii? (Cat.1)

”O canistră serioasă de bate-curu.” (p. 19)

Serios? Eu știu că e ”a serious can of whoop-ass,” dar cine ar zice așa ceva în română? (Cat.1,2)

Ar mai fi, dar vreau să vorbesc despre capodopera traducerilor din povestirea asta:

„Cum îți mai merge instalația de acid azotos?” (p. 18)(Cat.4)

Hai să facem pe detectivii și să încercăm să reconstituim gândirea doamnei Ana-Veronica Mircea!
Domnia sa vede ”Nitrous” în text. Habar n-are ce înseamnă. Nu putem să ne așteptăm ca un traducător să știe și chimie sau mecanică auto. Așa că merge la Google translate, sau la orice alt dicționar și găsește:

„Aha,” gândește doamna Mircea, „deci nitrous înseamnă nitros ... sau azotos. Dar ce-i aia azotos?”

„Perfect! Este vorba de o instalație cu acid azotos!” conclude triumfătoare și trece mai departe, „Cititorii oricum nu știu diferența.”

Ei, unii o știu. Și mai știu și un strop de chimie din liceu.
Instalațiile cu ”Nitrous” pentru motoare folosesc oxid azotos (N2O) care e o denumire corectă din punct de vedere științific, dar nefolosită în română, pentru că în română denumirea consacrată este protoxid de azot. Șmecheria e că, împins în motor în loc de aer, protoxidul de azot se descompune la căldură în 66% azot, 33% oxigen și și mai multă căldură, ceea ce face combustia într-un motor mult mai intensă decât cu aerul de afară, care are 78% azot (care nu arde și nu folosește la nimic,) 21% oxigen și mai e și rece.

Acidul azotos (HNO2,) în schimb, e instabil și nu rămâne azotos decât în soluții diluate și reci.
Cum dă de căldură, se transformă în acid azotic (HNO3,) monoxid de azot (NO) și apă.
Dacă am introduce acid azotos într-un motor în loc de aer, motorul s-ar opri repede pentru că n-ar avea oxigen să ardă combustibilul. Ceea ce ar fi bine, pentru că altfel acidul azotic ar trece prin motor ca prin brânză.

Am și eu o întrebare: editurile nu mai au angajat un „consilier științific”? Cineva, acolo, care își aduce aminte măcar de chimia, fizica și biologia din liceu?