joi, 12 decembrie 2013

Clasificare

Nu sunt un tip ordonat, dar îmi place să clasific. Mă ajută în gândire. Mi-e mai ușor să țin evidența fructelor dacă pun merele cu merele, perele cu perele, portocalele cu portocalele.
Știu că asta mă pune în pericol de a da în stereotipuri, pentru că lucrurile nu pot fi totdeauna aranjate în categorii simple, dar, atâta timp cât sunt conștient că pericolul acesta există, sper să îl pot evita.

Cam astea ar fi categoriile de traduceri care mă deranjează, în ordinea gravității:

1. Traduceri cuvânt cu cuvânt strigător de evidente, de obicei pentru că sunt deja clișee în engleză, dar nu în română, sau pentru că traduc fiecare subiect pronume personal în loc să le facă subînțelese, etc.
De exemplu „e chiar ce a recomandat doctorul” pentru „that's just what the doctor ordered.”
Nu prea grave, acceptabile - sau măcar ignorabile - dacă nu trec în categoria a doua.

2. Formulări neobișnuite. Corecte, dar pe care nu le-ai auzi niciodată - sau extrem de rar și în condiții extrem de specifice - în limba română de fiecare zi. De obicei pentru că există deja formulări bine stabilite care spun același lucru.
De exemplu, „pe spatele calului” pentru ”on horseback.”
Destul de puțin deranjante. Mai degrabă exasperante, ca o musca bâzâitoare, dacă nu sunt prea multe.

3. Schimbări minore de înțeles, între două înțelesuri apropiate dar subtil diferite. De obicei unul este banal și evident, celălalt artistic și subtil, expresia maiestriei autorului. Povestea și întelesul merg mai departe fără întrerupere, dar un moment „WOW!” se pierde.
Sunt sigur ca am un exemplu pentru asta. Revin.
Nu atât deranjante cât dezamăgitoare. Ar fi putut să fie ceva extraordinar, dar iese, de fapt, ceva complet ordinar.

4. Schimbări brutale și nesimțite de înțeles care apar pentru că traducătorul nu poate sau nu are chef să înțeleagă ce a vrut autorul să spună și aruncă, în loc, aberații fără nici o legătură cu sensul original.
De exemplu „ierburile sunt moarte” pentru „the wildlings are dead” în Urzeala tronurilor de George R. R. Martin, în traducerea domnului Silviu Genescu.
Oh, pentru astea aș impune niște pedepse ... Din păcate nu pot decât să critic cu portofelul.
Și să scriu un blog.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu